Interviu cu Nicolae Juravschi despre oferta azerilor propusă Cristinei Iovu, conflictul cu fostul ministru al Tineretului şi Sportului şi privatizarea Stadionului Republican
Lucrările pentru construcţia Palatului Sporturilor nu au început, iar 20 de milioane de lei ar putea rămâne doar pe hârtie. Despre aceasta vorbeşte în cadrul unui interviu pentru EPRESA preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi.
Deputatul spune care sunt problemele cu care se confruntă CNO şi cum pot fi rezolvate acestea, cele mai mari realizări ale instituţiei şi soarta sportivilor depistaţi pozitiv la testul de dopaj.
Juravschi mai oferă detalii despre cum a afectat relaţia sa cu fostul ministru, Ion Cebanu, colaborarea dintre CNO cu cei de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Acestea, dar şi alte declaraţii, le citiţi în interviul de mai jos:
EPRESA: De 12 ani sunteţi în fruntea Comitetului Naţional Olimpic. Care sunt cele mai mari realizări de când aţi fost instituit în această funcţie?
Nicolae Juravschi: În sportul moldovenesc am înregistrat mai multe realizări datorită Comitetului Olimpic şi antrenorilor.
CNO are 20 de ani de independenţă. La toate ediţiile Jocurilor Olimpice, cele de vară, ne-am întors cu medalii. În 1992, Tudor Casapu a luat medalia de aur, Başcatov – argintul şi Marcoci – bronzul. În 1996, la kaiac canoe împreună cu Victor Reneischi ne-am clasat pe locul II şi Mureico – locul III la luptele greco-romane. În 2000, Vitalie Gruşac – locul III, Oleg Moldovanu – locul II. În 2004 am avut două locuri de patru şi unul de cinci. În 2012, la Londra avem două medalii la haltere.
Cea mai mare reuşită este că am reuşit să ne menţinem printre ţările care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice, pentru că din 205 ţări obţin medalii doar 75-80 de ţări. Este un lucru foarte important.
Am reuşit să demonstrăm pe plan intern că sportul de performanţă se dezvoltă la nivelul Cărţii Olimpice şi conform necesităţilor naţionale.
Pe plan extern, am reuşit să ne prezentăm la toate ediţiile întrecerilor sportive, inclusiv ediţiile de la Jocurile Olimpice Junior şi festivalurile olimpice. Este un pas important în dezvoltarea mişcării olimpice.
S-au creat 22 de agenţii olimpice pe teritoriul Republicii Moldova, lucru care permite promovarea mişcării olimpice cu o mai mare intensitate.
Nu a crescut numărul sportivilor de performanţă, dar a crescut calitatea prestaţiei acestora. Suntem mândri de evoluţia sportivilor. Din cei 20 care au fost la Olimpiada de la Londra, 10 din ei s-au clasat în primii 10.
EPRESA: Cum şi de către cine e monitorizat bugetul CNO?
Nicolae Juravschi: Bugetul nostru e unul dintre cel mai modest din Europa, fiindcă legea sponsorizării e inactivă. Ca să găseşti parteneri locali este foarte dificil. Facem parte din cadrul progamelor CIO(Comitetul Internaţional Olimpic) care ne oferă două milioane de euro pentru patru ani de activitate: costuri care acoperă cheltuielile pentru competiţii, seminare, burse, inventarul sportiv. Ne este foarte greu.
Suntem monitorizaţi, în primul rând, de Solidaritatea Olimpică. Intern, orice companie care ne oferă un anumit buget, le confirmăm prin acte, prin bonuri de plată care sunt cheltuielile. Totul este inclus în dările de seamă, pentru că şi ei la rândul lor au anumite obligaţii în faţa organelor fiscale.
EPRESA: Cu ce probleme se confruntă CNO?
Nicolae Juravschi: Nu sunt probleme cu care se confruntă CNO, dar probleme cu care se confruntă Juravschi. Eu am fost sportiv de performanţă, ştiu cât este de dificil pentru un sportiv de performanţă să evolueze la nivel înalt şi să concureze cu americanii, ruşii, germanii sau cu englezii. Este nevoie de pregătiri speciale şi condiţii adecvate.
Am o insuficienţă morală când sportivii noştri nu au trecut de etapele de pregătire. Aş fi satisfăcut moral dacă aş şti că sportivii noştri nu au probleme de alimentaţie, că nu au probleme cu partea tehnică: antrenorii să fie împliniţi moral şi material pentru a putea dezvolta programele care le pun în faţa sportivilor. O altă problemă este lipsa unui Palat al Sporturilor sau a unui Stadion Republican cel puţin. Inventarul tehnic necesar pentru antrenament şi baza materială sunt foarte importante şi lipsa lor devine un impediment foarte mare pentru noi.
Aceste lucruri nu doar stopează procesul de dezvoltare a sportului de performanţă, ci şi nu permite crearea unei imagini a ţării peste hotarele ţării.
O altă problemă ar fi antrenorii. Avem antrenori foarte iscusiţi din fosta Uniune Sovietică, dar ei au o vârstă înaintată. Peste 5-6 ani noi nu vom mai avea deloc, pentru că tinerii nu doresc să fie antrenori. Acest lucru necesită o dotaţie adecvată şi investiţii. Suntem într-o criză mare, vom ajunge să nu avem antrenori sau să avem, dar fără experienţă. Un antrenor bun este unul cu experienţă, nu te naşti antrenor.
În sportul moldovenesc avem mai mult de creat decât să menţinem.
EPRESA: Când va fi posibilă rezolvarea acestor probleme?
Nicolae Juravschi: Cei care suntem în domeniu, inclusiv statul, trebuie să ne mobililizăm şi să contribuim la redresarea situaţiei. Atât timp cât vor exista neînţelegeri şi fiecare va trage în partea lui, soluţionarea lor va fi imposibilă.
EPRESA: În cadrul căror competiţii au fost investite cele mai mari sume?
Nicolae Juravschi: Cele mai mari sume au investite pentru pregătirile şi participarea în cadrul Olimpiadei de la Londra, am avut un buget de circa două milioane de lei. În principiu, cu bani mai puţini este posibil de a înregistra anumite performanţe. Numai că acest lucru nu trebuie să îl avem drept o prerogativă.
Din cauza modestiei pierdem sportivii noştri. Recent, halterofila Cristina Iovu a plecat şi acesta este un mare impediment.
EPRESA: Când vor fi iniţiate amendamente legislative de finanţare a sportului?
Nicolae Juravschi: Dacă am fi o ţară cu un potenţial economic mai valoros demult ar fi fost rezolvată această problemă. Acum, este dificil să propunem un proiect de lege cu privire la legea sponsorizării. Noi discutăm cu cei de la Ministerul Finanţelor, dar există şi cei de la Banca Mondială şi FMI, care nu doresc să creeze deficienţe la nivel economic.
Multe edificii de sport sunt supuse privatizării. Cei care le privatizează nu consultă în prealabil administraţia sau sportivii care se antrenează în cadrul aceste instituţii. Noi vom propune crearea unei hotărâri de Guvern pentru a putea rezolva această problemă. Vom interzice prin lege, iar dacă vor dori să privatizeze un edificiu sportiv, cererea va trebui să fie acceptată de către Guvern.
Pentru realizarea acestei iniţiative e necesar ca toţi să fie implicaţi în acest proces. Aşteptăm aviz pozitiv de la Guvern, cât şi de la colegii din Alianţă.
Nu e vorba doar de sportul de performanţă, ci şi de sănătatea cetăţenilor acestei ţări.
EPRESA: Cei de la Ministerul Tineretului şi Sportului vă susţin financiar în cadrul competiţiilor sportive?
Nicolae Juravschi: Nu este suficient ca cei de la minister să se ocupe cu repartizarea banilor. Ministerul trebuie să se ocupe de dirijarea politicilor din domeniul sportului: baza legislativă, sportul în masă, sportul şcolar, edificiile sportive.
Cei de la minister cât au atât ne dau. Ei îşi fac datoria cum văd ei, dar eu am o viziune diferită. Dacă vrem medalii şi sportivi de performanţă este necesar să existe o pregătire, alimentaţie şi o bază materială specială.
EPRESA: În ce relaţii aţi fost cu fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Ion Cebanu?
Nicolae Juravschi: E dificil de vorbit de relaţii, mai bine îl întrebaţi pe Cebanu. Relaţiile ar trebui cei de la minister să le construiască. Nu înţeleg de ce am ajuns într-o astfel de situaţie. Eu îmi făceam datoria mea, el îşi făcea datoria lui. Nu pot să spun că am fost certaţi, dar nu era o conlucrare care ar fi trebuit să fie.
Nu aş vrea să comentez prea mult, pentru că sunt discuţii de prost gust.
EPRESA: Cum a afectat această relaţie colaborarea dintre CNO şi Ministerul Tineretului?
Nicolae Juravschi: Astfel de lucruri sunt în toate ţările. Din acest motiv în Germania, Franţa, Italia au fost create Comitete Olimpice şi Sportive. Conducerea comitetului este aleasă, nu este numită, iar aceste aceste instituţii sunt sponsorizate direct de către stat.
Chiar dacă Jocurile Olimpice aparţin Comitetului Olimpic, au fost păstrate ministerele şi cadrele sportive.
EPRESA: PL a anunţat că îl va propune pe fostul boxer, Octavian Ţîcu, pentru funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului. Ce părere aveţi de propunerea liberalilor?
Nicolae Juravschi: Octavian este o personalitate, un intelectual, doctor în ştiinţe, membru al echipei olimpice la Atlanta. Pot să spun de Octavian doar cuvinte de bine. Sper că datorită nivelului intelectual pe care îl posedă Octavian, divergenţele pe care le aveam cu ministerul vor dispărea.
Fiecare trebuie să îşi îndeplinească funcţiile. Trebuie să ne susţinem. Nu e vorba doar de susţinerea materială, ci şi ajutorul moral. Acest lucru e posibil doar dacă ministrul poate să înţeleagă anumite lucruri. Cei care îl vizitează pe ministru trebuie să vină la el ca la un profesionist, prieten, om care ar înţelege problemele cu care se confruntă.
EPRESA: În ce condiţii se antrenează sportivii din Moldova? Cum aceasta influenţează prestaţia lor în cadrul competiţiilor?
Nicolae Juravschi: În sport, cu cât baza de pregătire este mai puternică cu atât sportivul este mai stabil. Toţi sportivii, în special la problele funcţionale, trebuie să se pregătească câte 5-6 ani, să aibă o bază de pregătire foarte mare.
Sportivii noştri au o serie de probleme. În ani 70 – 80 am avut antrenori foarte buni şi am beneficiat de o bază sportivă foarte bună.Totul depinde de atitudine.
Noi participăm la Jocurile Olimpice la circa 15-16 probe. E necesar ca sportivii să aibă condiţii adecvate: pentru atletism – stadion cu o pistă de alergări moderne, altfel se pot trauma sportivii. Cei care se antreanează pentru înot, participă la probe de 50 de metri, dar se antreanează în bazine cu lungimi de 30 de metri.
La kaiac canoe nu avem o bază sportivă şi nici măcar un metru de pistă. Dar avem sportivi care zilele acestea au plecat la o competiţie.
EPRESA: Două sportive au fost depistate pozitiv la testul de dopaj la Jocurile Olimpice de la Londra. Ce măsuri a întreprins CNO?
Nicolae Juravschi: În cazul în care sportivul este depistat pozitiv la testul de dopaj în prima probă, niciodată nu se face zarvă şi nu se iau decizii finale.
Dar la al doilea test, am depistat că sportivele au fost dopate şi nu am permis ca ele să plece la Londra, pentru că nu este loc în Echipa Olimpică pentru cei care folosesc astfel de substanţe. Noi le-am descalificat pentru doi ani de zile, exact cum este specificat în Carta Olimpică. Dopingul în sportul din Moldova nu îşi are locul. Şi Comiterul Olimpic va deveni cu mult mai strict.
EPRESA: Cât de frecvente sunt astfel de cazuri în Moldova?
Nicolae Juravschi: Dacă vorbim de haltere, începând de la Casapu şi Vacarciuc, toţi sportivii mari au fost depistaţi la dopaj. Avem sportivi care au fost depistaţi pe viaţă: Bratan, Boure.
EPRESA: Halterofila Cristina Iovu nu a revenit dintr-un cantonament de la Baku. Au apărut informaţii precum că sportiva ar fi acceptat propunerea de a reprezenta Ajerbaijanul la viitoarele Jocuri Olimpice. Credeţi că va accepta propunerea azerilor?
Nicolae Juravschi: La această etapă trebuie să verifice Federaţia situaţia care s-a creat. Ea a plecat pentru a participa în cadrul unei competiţii, alături de antrenorul său, Tudor Casapu.
Nu s-a mai întors din Baku şi din acest motiv e nevoie de a distruge incertitudinile create. Nu sunt atât de informat, dar poate ea mai stă o lună şi se va întoarce.
Am să fac un demers către Federaţia Internaţională ca să văd ce părerea au ei despre aceasta. Am discutat cu cei de la Comitetul Olimpic din Azerbaidjan şi aceştia au zis că nu există nimic oficial.
E clar că Azerbaidjanul are bani mulţi şi poate să îi ofere mai mult, dar trebuie de făcut totul legitim. Oricum, Guvernul nostru i-a oferit 80.000 de euro, un apartament şi un salariu foarte bun.
EPRESA: Dacă va accepta oferta azerilor, ce veţi întreprinde pentru a o convinge pe Cristina să nu părăsească echipa olimpică?
Nicolae Juravschi: Fata dacă a ales această cale, e decizia ei. Însă, Federaţia trebuie să clarifice situaţia, să vadă cu cine au fost duse negocierile, cine a convins-o. În paralel, noi vom efectua investigaţia noastră.
Această situaţie este şi o pildă urâtă. Statul a făcut foarte multe pentru Cristina ca ea să procedeze aşa. E un gest viclenesc care nu ar trebui tolerat.
Dacă ar fi ca Cristina să ajungă campioană, ar fi foarte bine, dar ştim că longevitate sportivilor e diferită, de la caz la caz.
Cred că cel mai bine este la tine acasă. Şi eu am avut multe oferte, dar nu regret că le-am refuzat. Nu ştiu ce împăcare morală va avea Cristina când va termina şi se va întoarce înapoi. Nu se ştie cum va fi tratată de azeri.
Nu agreez acest pas. Guvernul, ministerul şi CNO am făcut multe pentru Cristina.
EPRESA: De ce nu se crează condiţii pentru ca sportivii moldoveni să nu părăsească ţara noastră?
Nicolae Juravschi: Condiţiile în care se antrenează şi baza financiară sunt un impediment foarte mare. Totuşi, suntem pe locul 6-7 în lume după remunerarea sportivilor la Jocurile Olimpice.
Ce ar trebui să facă CNO? Noi avem un contract cu CIO şi cei de la Solidaritatea Olimpică, dar asta oricum nu rezolvă problema. Mai ales că nu poţi să îi impui pe sportivi să rămână.
EPRESA: Aţi declarat că există câţiva sportivi care au şanse de calificare la Olimpiada de la Soci. Cine sunt cei care ne-ar putea reprezenta ţara la această competiţie?
Nicolae Juravschi: Avem câţiva sportivi, dar sunt la un nivel foarte slab. Am oferit burse lui Bînzaru şi Camenşic. Aşteptăm ca Federaţia Naţională să propună sportivi naţionali. Mai sunt şi cei naturalizaţi, dar sunt slabi. Pentru că ei mai au câte un job şi nu pot dedica mult timp antrenamentelor.
La Jocurile Olimpice de la Soci nu vorbim de medalii, ci doar de calificări. Intenţia noastră este de a participa.
EPRESA: Unde se vor antrena sportivii şi ce buget se alocă pentru antrenamentele acestora?
Nicolae Juravschi: Periodic, aceştia se antrenează în cantonamente în Austria sau România. Ultima dată când un sportiv naturalizat ne-a reprezentat la Olimpiada de iarnă, statul i-a oferit 300.000 de lei.
Dacă pentru Olimpiada de la Soci, statul ar oferi 300.000 de lei pentru pregătire ar fi foarte bine.
Oricum, nu avem mari speranţe. E imposibil să concurezi cu sportivii din Rusia şi Norvegia, în care au fost investiţi sute de mii de euro.
EPRESA: Care sunt probele cheie la care sportivii moldoveni ar putea fi premiaţi?
Nicolae Juravschi: Problele cheie sunt atletismul, înotul, luptele, kaiac canoe, box-ul, halterele şi tirul. Noi putem obţine performanţe foarte mari. Acestea sunt probele cheie pentru că anume la ele avem antrenori foarte buni, care au experieţă şi istorie în spatele lor.
EPRESA: S-au alocat 20 de milioane de lei din bugetul statului pentru construcţia unui Palat al Sporturilor. Aţi declarat că lucrările s-au stopat şi banii ar putea fi sechestraţi. Cum stau lucrurile la moment?
Nicolae Juravschi: Lucrările nici nu au început. Îmi este ruşine. Fiind în cadrul Parlamentului nu contribui prea mult la crearea unei baze materială – cea mai mare problemă. Am reuşit să obţinem 20 de milioane de lei, dar aceştia nu au fost oferiţi unei organizaţii specializate care ar putea să se ocupe de repartizarea lor.
Această sumă a fost acordată Ministerului Tineretului şi Sportului. Ei au făcut întruniri, însă eu nu am fost invitat. Am înţeles că au discutat despre locaţie şi studiul de fizabilitate. Însă, dacă nu vom începe cât mai curând lucrările pentru construcţia Palatului Sporturilor există pericol ca aceşti bani să dispară.
EPRESA: Aţi declarat că intenţionaţi să solicitaţi până la 40 de milioane de lei pentru a construi acest Palat al Sporturilor. Ce aţi reuşit să întreprindeţi în acest sens?
Nicolae Juravschi: Înţelegerea a fost că dacă începem lucrările şi investim aceste milioane, atunci ni se vor oferi şi celelalte 40 de milioane de lei. Iniţial am cerut 50 de milioane de lei, însă specialiştii mi-au zis că trebuie valorificate aceste 20 de milioane, ca să nu pierdem banii.
Noi trebuie urgent să identificăm locaţia unde va fi construit, studiul şi comanda de proiectare.
EPRESA: Au existat câteva presupuneri şi declaraţii în privinţa privatizării Stadionului Republican. Până la urmă, de către cine a fost privatizat acesta?
Nicolae Juravschi: Nu a fost privatizat chiar tot teritoriul, dar sunt circa 11 proprietari.
Nu sunt sigur dacă au privatizat sau nu.
Dar în multe cazuri, cei care doresc să privatizeze aceste teritorii primesc aviz pozitiv de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Asta e adevărata problemă şi trebuie să ne clarificăm.
EPRESA: Cum se manifestă fenomenul corupţiei în sport şi dacă poate fi combătut acesta?
Nicolae Juravschi: În sportul moldovenesc nu există corupţie, pot exista doar mici devieri pentru că în sportul moldovenesc nu există bani.
Nu pot fi sigur, dar probabil există corupţie în anumite ramuri.
EPRESA: Care sunt priorităţile pentru 2013?
Nicolae Juravschi: Una din priorităţi este crearea unei baze materiale. Sunt din domeniu şi îmi este dificil când văd că nu pot oferi condiţii necesare sportivilor noştri.
O altă prioritate ar fi continuitatea promovării mişcării olimpice prin raioane şi sate. Avem 25 de raioane în care mergem cu scopul de a preda Lecţia Olimpică – seminar în cadrul cărora încercăm să le arătăm tinerilor importanţa sportului de performanţă.
Vrem să putem beneficia de bani pentru programele Mişcării Olimpice. Promovarea modului sănătos de viaţă.
Deputatul spune care sunt problemele cu care se confruntă CNO şi cum pot fi rezolvate acestea, cele mai mari realizări ale instituţiei şi soarta sportivilor depistaţi pozitiv la testul de dopaj.
Juravschi mai oferă detalii despre cum a afectat relaţia sa cu fostul ministru, Ion Cebanu, colaborarea dintre CNO cu cei de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Acestea, dar şi alte declaraţii, le citiţi în interviul de mai jos:
EPRESA: De 12 ani sunteţi în fruntea Comitetului Naţional Olimpic. Care sunt cele mai mari realizări de când aţi fost instituit în această funcţie?
Nicolae Juravschi: În sportul moldovenesc am înregistrat mai multe realizări datorită Comitetului Olimpic şi antrenorilor.
CNO are 20 de ani de independenţă. La toate ediţiile Jocurilor Olimpice, cele de vară, ne-am întors cu medalii. În 1992, Tudor Casapu a luat medalia de aur, Başcatov – argintul şi Marcoci – bronzul. În 1996, la kaiac canoe împreună cu Victor Reneischi ne-am clasat pe locul II şi Mureico – locul III la luptele greco-romane. În 2000, Vitalie Gruşac – locul III, Oleg Moldovanu – locul II. În 2004 am avut două locuri de patru şi unul de cinci. În 2012, la Londra avem două medalii la haltere.
Cea mai mare reuşită este că am reuşit să ne menţinem printre ţările care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice, pentru că din 205 ţări obţin medalii doar 75-80 de ţări. Este un lucru foarte important.
Am reuşit să demonstrăm pe plan intern că sportul de performanţă se dezvoltă la nivelul Cărţii Olimpice şi conform necesităţilor naţionale.
Pe plan extern, am reuşit să ne prezentăm la toate ediţiile întrecerilor sportive, inclusiv ediţiile de la Jocurile Olimpice Junior şi festivalurile olimpice. Este un pas important în dezvoltarea mişcării olimpice.
S-au creat 22 de agenţii olimpice pe teritoriul Republicii Moldova, lucru care permite promovarea mişcării olimpice cu o mai mare intensitate.
Nu a crescut numărul sportivilor de performanţă, dar a crescut calitatea prestaţiei acestora. Suntem mândri de evoluţia sportivilor. Din cei 20 care au fost la Olimpiada de la Londra, 10 din ei s-au clasat în primii 10.
EPRESA: Cum şi de către cine e monitorizat bugetul CNO?
Nicolae Juravschi: Bugetul nostru e unul dintre cel mai modest din Europa, fiindcă legea sponsorizării e inactivă. Ca să găseşti parteneri locali este foarte dificil. Facem parte din cadrul progamelor CIO(Comitetul Internaţional Olimpic) care ne oferă două milioane de euro pentru patru ani de activitate: costuri care acoperă cheltuielile pentru competiţii, seminare, burse, inventarul sportiv. Ne este foarte greu.
Suntem monitorizaţi, în primul rând, de Solidaritatea Olimpică. Intern, orice companie care ne oferă un anumit buget, le confirmăm prin acte, prin bonuri de plată care sunt cheltuielile. Totul este inclus în dările de seamă, pentru că şi ei la rândul lor au anumite obligaţii în faţa organelor fiscale.
EPRESA: Cu ce probleme se confruntă CNO?
Nicolae Juravschi: Nu sunt probleme cu care se confruntă CNO, dar probleme cu care se confruntă Juravschi. Eu am fost sportiv de performanţă, ştiu cât este de dificil pentru un sportiv de performanţă să evolueze la nivel înalt şi să concureze cu americanii, ruşii, germanii sau cu englezii. Este nevoie de pregătiri speciale şi condiţii adecvate.
Am o insuficienţă morală când sportivii noştri nu au trecut de etapele de pregătire. Aş fi satisfăcut moral dacă aş şti că sportivii noştri nu au probleme de alimentaţie, că nu au probleme cu partea tehnică: antrenorii să fie împliniţi moral şi material pentru a putea dezvolta programele care le pun în faţa sportivilor. O altă problemă este lipsa unui Palat al Sporturilor sau a unui Stadion Republican cel puţin. Inventarul tehnic necesar pentru antrenament şi baza materială sunt foarte importante şi lipsa lor devine un impediment foarte mare pentru noi.
Aceste lucruri nu doar stopează procesul de dezvoltare a sportului de performanţă, ci şi nu permite crearea unei imagini a ţării peste hotarele ţării.
O altă problemă ar fi antrenorii. Avem antrenori foarte iscusiţi din fosta Uniune Sovietică, dar ei au o vârstă înaintată. Peste 5-6 ani noi nu vom mai avea deloc, pentru că tinerii nu doresc să fie antrenori. Acest lucru necesită o dotaţie adecvată şi investiţii. Suntem într-o criză mare, vom ajunge să nu avem antrenori sau să avem, dar fără experienţă. Un antrenor bun este unul cu experienţă, nu te naşti antrenor.
În sportul moldovenesc avem mai mult de creat decât să menţinem.
EPRESA: Când va fi posibilă rezolvarea acestor probleme?
Nicolae Juravschi: Cei care suntem în domeniu, inclusiv statul, trebuie să ne mobililizăm şi să contribuim la redresarea situaţiei. Atât timp cât vor exista neînţelegeri şi fiecare va trage în partea lui, soluţionarea lor va fi imposibilă.
EPRESA: În cadrul căror competiţii au fost investite cele mai mari sume?
Nicolae Juravschi: Cele mai mari sume au investite pentru pregătirile şi participarea în cadrul Olimpiadei de la Londra, am avut un buget de circa două milioane de lei. În principiu, cu bani mai puţini este posibil de a înregistra anumite performanţe. Numai că acest lucru nu trebuie să îl avem drept o prerogativă.
Din cauza modestiei pierdem sportivii noştri. Recent, halterofila Cristina Iovu a plecat şi acesta este un mare impediment.
EPRESA: Când vor fi iniţiate amendamente legislative de finanţare a sportului?
Nicolae Juravschi: Dacă am fi o ţară cu un potenţial economic mai valoros demult ar fi fost rezolvată această problemă. Acum, este dificil să propunem un proiect de lege cu privire la legea sponsorizării. Noi discutăm cu cei de la Ministerul Finanţelor, dar există şi cei de la Banca Mondială şi FMI, care nu doresc să creeze deficienţe la nivel economic.
Multe edificii de sport sunt supuse privatizării. Cei care le privatizează nu consultă în prealabil administraţia sau sportivii care se antrenează în cadrul aceste instituţii. Noi vom propune crearea unei hotărâri de Guvern pentru a putea rezolva această problemă. Vom interzice prin lege, iar dacă vor dori să privatizeze un edificiu sportiv, cererea va trebui să fie acceptată de către Guvern.
Pentru realizarea acestei iniţiative e necesar ca toţi să fie implicaţi în acest proces. Aşteptăm aviz pozitiv de la Guvern, cât şi de la colegii din Alianţă.
Nu e vorba doar de sportul de performanţă, ci şi de sănătatea cetăţenilor acestei ţări.
EPRESA: Cei de la Ministerul Tineretului şi Sportului vă susţin financiar în cadrul competiţiilor sportive?
Nicolae Juravschi: Nu este suficient ca cei de la minister să se ocupe cu repartizarea banilor. Ministerul trebuie să se ocupe de dirijarea politicilor din domeniul sportului: baza legislativă, sportul în masă, sportul şcolar, edificiile sportive.
Cei de la minister cât au atât ne dau. Ei îşi fac datoria cum văd ei, dar eu am o viziune diferită. Dacă vrem medalii şi sportivi de performanţă este necesar să existe o pregătire, alimentaţie şi o bază materială specială.
EPRESA: În ce relaţii aţi fost cu fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Ion Cebanu?
Nicolae Juravschi: E dificil de vorbit de relaţii, mai bine îl întrebaţi pe Cebanu. Relaţiile ar trebui cei de la minister să le construiască. Nu înţeleg de ce am ajuns într-o astfel de situaţie. Eu îmi făceam datoria mea, el îşi făcea datoria lui. Nu pot să spun că am fost certaţi, dar nu era o conlucrare care ar fi trebuit să fie.
Nu aş vrea să comentez prea mult, pentru că sunt discuţii de prost gust.
EPRESA: Cum a afectat această relaţie colaborarea dintre CNO şi Ministerul Tineretului?
Nicolae Juravschi: Astfel de lucruri sunt în toate ţările. Din acest motiv în Germania, Franţa, Italia au fost create Comitete Olimpice şi Sportive. Conducerea comitetului este aleasă, nu este numită, iar aceste aceste instituţii sunt sponsorizate direct de către stat.
Chiar dacă Jocurile Olimpice aparţin Comitetului Olimpic, au fost păstrate ministerele şi cadrele sportive.
EPRESA: PL a anunţat că îl va propune pe fostul boxer, Octavian Ţîcu, pentru funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului. Ce părere aveţi de propunerea liberalilor?
Nicolae Juravschi: Octavian este o personalitate, un intelectual, doctor în ştiinţe, membru al echipei olimpice la Atlanta. Pot să spun de Octavian doar cuvinte de bine. Sper că datorită nivelului intelectual pe care îl posedă Octavian, divergenţele pe care le aveam cu ministerul vor dispărea.
Fiecare trebuie să îşi îndeplinească funcţiile. Trebuie să ne susţinem. Nu e vorba doar de susţinerea materială, ci şi ajutorul moral. Acest lucru e posibil doar dacă ministrul poate să înţeleagă anumite lucruri. Cei care îl vizitează pe ministru trebuie să vină la el ca la un profesionist, prieten, om care ar înţelege problemele cu care se confruntă.
EPRESA: În ce condiţii se antrenează sportivii din Moldova? Cum aceasta influenţează prestaţia lor în cadrul competiţiilor?
Nicolae Juravschi: În sport, cu cât baza de pregătire este mai puternică cu atât sportivul este mai stabil. Toţi sportivii, în special la problele funcţionale, trebuie să se pregătească câte 5-6 ani, să aibă o bază de pregătire foarte mare.
Sportivii noştri au o serie de probleme. În ani 70 – 80 am avut antrenori foarte buni şi am beneficiat de o bază sportivă foarte bună.Totul depinde de atitudine.
Noi participăm la Jocurile Olimpice la circa 15-16 probe. E necesar ca sportivii să aibă condiţii adecvate: pentru atletism – stadion cu o pistă de alergări moderne, altfel se pot trauma sportivii. Cei care se antreanează pentru înot, participă la probe de 50 de metri, dar se antreanează în bazine cu lungimi de 30 de metri.
La kaiac canoe nu avem o bază sportivă şi nici măcar un metru de pistă. Dar avem sportivi care zilele acestea au plecat la o competiţie.
EPRESA: Două sportive au fost depistate pozitiv la testul de dopaj la Jocurile Olimpice de la Londra. Ce măsuri a întreprins CNO?
Nicolae Juravschi: În cazul în care sportivul este depistat pozitiv la testul de dopaj în prima probă, niciodată nu se face zarvă şi nu se iau decizii finale.
Dar la al doilea test, am depistat că sportivele au fost dopate şi nu am permis ca ele să plece la Londra, pentru că nu este loc în Echipa Olimpică pentru cei care folosesc astfel de substanţe. Noi le-am descalificat pentru doi ani de zile, exact cum este specificat în Carta Olimpică. Dopingul în sportul din Moldova nu îşi are locul. Şi Comiterul Olimpic va deveni cu mult mai strict.
EPRESA: Cât de frecvente sunt astfel de cazuri în Moldova?
Nicolae Juravschi: Dacă vorbim de haltere, începând de la Casapu şi Vacarciuc, toţi sportivii mari au fost depistaţi la dopaj. Avem sportivi care au fost depistaţi pe viaţă: Bratan, Boure.
EPRESA: Halterofila Cristina Iovu nu a revenit dintr-un cantonament de la Baku. Au apărut informaţii precum că sportiva ar fi acceptat propunerea de a reprezenta Ajerbaijanul la viitoarele Jocuri Olimpice. Credeţi că va accepta propunerea azerilor?
Nicolae Juravschi: La această etapă trebuie să verifice Federaţia situaţia care s-a creat. Ea a plecat pentru a participa în cadrul unei competiţii, alături de antrenorul său, Tudor Casapu.
Nu s-a mai întors din Baku şi din acest motiv e nevoie de a distruge incertitudinile create. Nu sunt atât de informat, dar poate ea mai stă o lună şi se va întoarce.
Am să fac un demers către Federaţia Internaţională ca să văd ce părerea au ei despre aceasta. Am discutat cu cei de la Comitetul Olimpic din Azerbaidjan şi aceştia au zis că nu există nimic oficial.
E clar că Azerbaidjanul are bani mulţi şi poate să îi ofere mai mult, dar trebuie de făcut totul legitim. Oricum, Guvernul nostru i-a oferit 80.000 de euro, un apartament şi un salariu foarte bun.
EPRESA: Dacă va accepta oferta azerilor, ce veţi întreprinde pentru a o convinge pe Cristina să nu părăsească echipa olimpică?
Nicolae Juravschi: Fata dacă a ales această cale, e decizia ei. Însă, Federaţia trebuie să clarifice situaţia, să vadă cu cine au fost duse negocierile, cine a convins-o. În paralel, noi vom efectua investigaţia noastră.
Această situaţie este şi o pildă urâtă. Statul a făcut foarte multe pentru Cristina ca ea să procedeze aşa. E un gest viclenesc care nu ar trebui tolerat.
Dacă ar fi ca Cristina să ajungă campioană, ar fi foarte bine, dar ştim că longevitate sportivilor e diferită, de la caz la caz.
Cred că cel mai bine este la tine acasă. Şi eu am avut multe oferte, dar nu regret că le-am refuzat. Nu ştiu ce împăcare morală va avea Cristina când va termina şi se va întoarce înapoi. Nu se ştie cum va fi tratată de azeri.
Nu agreez acest pas. Guvernul, ministerul şi CNO am făcut multe pentru Cristina.
EPRESA: De ce nu se crează condiţii pentru ca sportivii moldoveni să nu părăsească ţara noastră?
Nicolae Juravschi: Condiţiile în care se antrenează şi baza financiară sunt un impediment foarte mare. Totuşi, suntem pe locul 6-7 în lume după remunerarea sportivilor la Jocurile Olimpice.
Ce ar trebui să facă CNO? Noi avem un contract cu CIO şi cei de la Solidaritatea Olimpică, dar asta oricum nu rezolvă problema. Mai ales că nu poţi să îi impui pe sportivi să rămână.
EPRESA: Aţi declarat că există câţiva sportivi care au şanse de calificare la Olimpiada de la Soci. Cine sunt cei care ne-ar putea reprezenta ţara la această competiţie?
Nicolae Juravschi: Avem câţiva sportivi, dar sunt la un nivel foarte slab. Am oferit burse lui Bînzaru şi Camenşic. Aşteptăm ca Federaţia Naţională să propună sportivi naţionali. Mai sunt şi cei naturalizaţi, dar sunt slabi. Pentru că ei mai au câte un job şi nu pot dedica mult timp antrenamentelor.
La Jocurile Olimpice de la Soci nu vorbim de medalii, ci doar de calificări. Intenţia noastră este de a participa.
EPRESA: Unde se vor antrena sportivii şi ce buget se alocă pentru antrenamentele acestora?
Nicolae Juravschi: Periodic, aceştia se antrenează în cantonamente în Austria sau România. Ultima dată când un sportiv naturalizat ne-a reprezentat la Olimpiada de iarnă, statul i-a oferit 300.000 de lei.
Dacă pentru Olimpiada de la Soci, statul ar oferi 300.000 de lei pentru pregătire ar fi foarte bine.
Oricum, nu avem mari speranţe. E imposibil să concurezi cu sportivii din Rusia şi Norvegia, în care au fost investiţi sute de mii de euro.
EPRESA: Care sunt probele cheie la care sportivii moldoveni ar putea fi premiaţi?
Nicolae Juravschi: Problele cheie sunt atletismul, înotul, luptele, kaiac canoe, box-ul, halterele şi tirul. Noi putem obţine performanţe foarte mari. Acestea sunt probele cheie pentru că anume la ele avem antrenori foarte buni, care au experieţă şi istorie în spatele lor.
EPRESA: S-au alocat 20 de milioane de lei din bugetul statului pentru construcţia unui Palat al Sporturilor. Aţi declarat că lucrările s-au stopat şi banii ar putea fi sechestraţi. Cum stau lucrurile la moment?
Nicolae Juravschi: Lucrările nici nu au început. Îmi este ruşine. Fiind în cadrul Parlamentului nu contribui prea mult la crearea unei baze materială – cea mai mare problemă. Am reuşit să obţinem 20 de milioane de lei, dar aceştia nu au fost oferiţi unei organizaţii specializate care ar putea să se ocupe de repartizarea lor.
Această sumă a fost acordată Ministerului Tineretului şi Sportului. Ei au făcut întruniri, însă eu nu am fost invitat. Am înţeles că au discutat despre locaţie şi studiul de fizabilitate. Însă, dacă nu vom începe cât mai curând lucrările pentru construcţia Palatului Sporturilor există pericol ca aceşti bani să dispară.
EPRESA: Aţi declarat că intenţionaţi să solicitaţi până la 40 de milioane de lei pentru a construi acest Palat al Sporturilor. Ce aţi reuşit să întreprindeţi în acest sens?
Nicolae Juravschi: Înţelegerea a fost că dacă începem lucrările şi investim aceste milioane, atunci ni se vor oferi şi celelalte 40 de milioane de lei. Iniţial am cerut 50 de milioane de lei, însă specialiştii mi-au zis că trebuie valorificate aceste 20 de milioane, ca să nu pierdem banii.
Noi trebuie urgent să identificăm locaţia unde va fi construit, studiul şi comanda de proiectare.
EPRESA: Au existat câteva presupuneri şi declaraţii în privinţa privatizării Stadionului Republican. Până la urmă, de către cine a fost privatizat acesta?
Nicolae Juravschi: Nu a fost privatizat chiar tot teritoriul, dar sunt circa 11 proprietari.
Nu sunt sigur dacă au privatizat sau nu.
Dar în multe cazuri, cei care doresc să privatizeze aceste teritorii primesc aviz pozitiv de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Asta e adevărata problemă şi trebuie să ne clarificăm.
EPRESA: Cum se manifestă fenomenul corupţiei în sport şi dacă poate fi combătut acesta?
Nicolae Juravschi: În sportul moldovenesc nu există corupţie, pot exista doar mici devieri pentru că în sportul moldovenesc nu există bani.
Nu pot fi sigur, dar probabil există corupţie în anumite ramuri.
EPRESA: Care sunt priorităţile pentru 2013?
Nicolae Juravschi: Una din priorităţi este crearea unei baze materiale. Sunt din domeniu şi îmi este dificil când văd că nu pot oferi condiţii necesare sportivilor noştri.
O altă prioritate ar fi continuitatea promovării mişcării olimpice prin raioane şi sate. Avem 25 de raioane în care mergem cu scopul de a preda Lecţia Olimpică – seminar în cadrul cărora încercăm să le arătăm tinerilor importanţa sportului de performanţă.
Vrem să putem beneficia de bani pentru programele Mişcării Olimpice. Promovarea modului sănătos de viaţă.